USR repară după PSD. Cum va reforma USR taxarea și ANAF-ul

USR repară după PSD. Cum va reforma USR taxarea și ANAF-ul

USR repară după PSD. Cum va reforma USR taxarea și ANAF-ul

USR repară după PSD. Cum va reforma USR taxarea și ANAF-ul
USR repară după PSD. Cum va reforma USR taxarea și ANAF-ul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

“Acțiunile și propunerile fiscale ale USR
USR va repara aceste probleme grave, acționând la 3 niveluri:

A. Reducerea taxelor pe muncă, pentru a crește salariile nete fără a impune costuri
suplimentare angajatorilor.

Ținta USR este de a scădea cu cel puțin 10 puncte povara fiscală medie (de la 45-50% la
35%), ceea ce va permite creșteri salariale nete de aproximativ 20%.
Măsurile propuse includ:
– Scutire de impozit pe venit până la un salariu minim pentru toți angajații
– CAS (contribuția pentru pensie) gradual în funcție de vârstă. Forța de muncă tânără
trebuie să rămână în România și să revină în România. De aceea vom reduce taxele pe
muncă, astfel încât CAS-ul să crească treptat în funcție de vârstă. Astfel tinerii până la
vârsta de 21 de ani vor fi scutiți de CAS și vor începe să contribuie gradual la pensie după
vârsta de 21 de ani. Contribuția obligatorie pentru pensii se va mări cu 5% pentru fiecare
an până la cota standard de 25% (21 ani – 5%, 22 ani – 10%, 23 ani – 15%, 24 ani – 20%,
peste 24 ani – 25%). O astfel de măsură ar ajuta la integrarea de la început a tinerilor pe
piața muncii oficială și aceștia nu ar mai trebui să mai plătească decât 10% CASS și 10%
impozit pe venit
– Reducerea CAS, pe termen mediu, la 20%
– Scutire de impozite și contribuții pentru al doilea job
– 50% reducere impozite și contribuții în primii 3 ani pentru angajații care se întorc din
Diaspora sau care își mută domiciliul în România la cel puțin 150 km distanță față de un
nou angajator
– Scutire impozite și contribuții pentru ucenici / elevi în filiera profesională (dacă angajatorul
oferă cursuri încorporate în programa de bacalaureat profesional, conform propunerilor
USR pentru reforma educației)
– Scutirea supra-impozitării muncii cu normă parțială

B. Măsuri fiscale ”țintite” pentru a încuraja investițiile productive și repatrierea diasporei

Obiectivul USR este de a reduce cu cel puțin 50% gradul de emigrare și de a crește cu 50%
rata de investiții productive în economie. Măsurile propuse includ:
– Reducere taxe pe muncă și TVA în special pentru IMM-uri din sectoarele cu evaziune
ridicată și procent mare de angajați temporari (de ex. construcții, horeca, turism,
agricultură de dimensiuni mici)
– Reducerea taxelor pe muncă, TVA și profit pentru firmele active în inovație tehnologică
– obligația fiind de a păstra management-ul și proprietatea intelectuală în România și de
a o monetiza din România (model olandez atractiv fiscal)
– Eliminarea taxării profitului re-investit (model Estonia)
– Reducerea taxelor pe muncă, TVA și profit pentru firmele care au majoritatea veniturilor
din exporturi (excludem însă exporturile intra-grup)

C. Reforma radicală a ANAF
ANAF este profund ineficientă și folosită ca armă economică și politică
Proiectul de reformă al ANAF (digitalizare,
profesionalizare) a fost demarat acum câțiva ani
(cu finanțare de la Banca Mondială și cu consultanți de cel mai înalt nivel implicați în proiect),
însă implementarea recomandărilor a fost oprită de Guvernul PSD-ALDE in 2018.
Motivul este simplu: transparența cifrelor ar fi condus anchetatorii către firmele
”protejate”. PSD-ALDE, care controlează aceste firme, vrea să continue evaziunea
fiscală și corupția cu impunitate, să scoată din piață firmele care le fac concurență
și să abuzeze firmele mari private (multinaționale și locale). În 2019, o bună parte
a activităților ANAF au fost mutate direct sub control politic pentru a putea
controla și mai mult această ”armă” politică și economică.
Efectul economic este grav pentru firmele care încearcă să intre în competiție cu
companiile ”de casă” ale PSD-ALDE, în special în județele controlate economic de
ei. Pentru că nu pot fi competitive când alte firme nu își plătesc taxele și în plus
sunt abuzate cu controale și amenzi.

În primul rând, vom debloca planul dezvoltat de Banca Mondială și vom accelera
implementarea. Planul va fi corelat cu măsurile USR, care includ:
• Reducerea birocrației
• Birocrația corelată cu dimensiunea firmei. Firmele mici nu pot suporta costuri fixe
mari asociate cu birocrația excesivă. Micii comercianți și micile afaceri sunt primele
victime ale obligațiilor împovărătoare. Agențiile de control nu fac față și sunt de
multe ori suspectate că favorizează anumite firme în favoarea altora. Astfel,
propunem ca sarcina birocratică pentru firme să fie redusă pentru firmele mici și
mijlocii. Întreprinderile mici vor funcționa mai mult pe bază de declarație unică de
conformitate pe proprie răspundere. Controalele pot făcute de către agențiile de
resort numai la sesizarea de către clienți. În același timp, agențiile de control vor
continua activitățile de autorizare și verificare ale afacerilor mijlocii și mari
• Dematerializarea sediului social. Adresa de corespondență a unei firme sau a unei
PFA să poată fi o adresă electronică sau o adresă fizică. Eliminarea birocrației care
înconjoară deschiderea și modificarea sediului social și considerarea acestuia ca
adresă de corespondență fizică (poștală).
• Digitalizarea interacțiunii cu Statul Român
Vom aduce instituțiile statului în secolul 21 prin dezvoltarea serviciilor publice digitale și
interconectarea instituțiilor statului astfel încât statul să funcționeze ca o singura instituție,
pentru beneficiar. Pornim de pe ultimul loc în UE la digitalizare și va trebui nu numai să
oferim modalitatea de a interacționa cu instituțiile statului prin comunicații electronice, dar
și să oferim formulare pre-completate, să creștem numărul de solicitări care se pot rezolva
exclusiv online, să eficientizăm fluxul electronic al documentelor electronice intra-sistem, fără a pune o povară suplimentară asupra cetățenilor (ex: caziere fiscale) și să oferim mai
multe tipuri de servicii digitale pentru întreprinderi (ex: deschiderea unei firme).
• Profesionalizarea și depolitizarea ANAF
• Vom introduce un board al ANAF care este independent și format exclusiv de
profesioniști de înalt nivel. Board-ul va decide și va evalua conducerea ANAF
• Managerii și funcționarii de rang mediu vor fi evaluați anual și transparent, inclusiv
de evaluatori profesioniști. Cel puțin 30% din salarizarea lor va fi pe bază de bonus
de performanță (nu corelat doar cu colectarea, ci și cu cunoștințele tehnice, planul
de management etc.)
• Implementarea unor metode de analiză informatică din bazele de date ale statului
de tip ”360 grade” pentru firme, administratori și persoane cu venituri sau active
importante
• Standardizarea procedurilor de analiză și control (la nivel sectorial, pe tipuri de firme
și contribuabili)

Finanțarea măsurilor propuse

Estimăm preliminar costul maxim al măsurilor propuse la 30 miliarde RON.
Implementarea va fi graduală pe 4 ani.
Această sumă va fi finanțată din următoarele surse principale:

Reducerea drastică a evaziunii fiscale. Ținta este de a impozita veniturile ”gri” a cel puțin
500.000 angajați suplimentari (4.2 miliarde RON) și de a transparentiza venituri ale
firmelor ne-declarate de cel puțin 10 miliarde RON, cu un impact bugetar de 1.5 miliarde
RON
Taxe pe consumul suplimentar generat prin reducerea taxelor de 3.4 miliarde RON
Creșterea numărului de angajați în economie cu cel puțin 300.’000 (creștere salarii,
beneficii pentru repatriere din Diaspora, activitate suplimentară din veniturile nete
crescute) cu un impact bugetar direct de 6.3 miliarde RON. În plus, angajatorii acestora vor
genera la buget aproximativ 2.4 miliarde RON TVA
Tăiere pensii speciale și cumul pensie / salariu la stat, cu un impact bugetar estimat la 7
miliarde RON
Reducere cu 75.’000 a personalului din administrația publică (ținta sunt sinecurile din
administrația centrală, cu precădere, care au fost create pentru clientela de partid), cu un
impact bugetar estimat la 5 miliarde RON

1. Proiecție făcută pentru un salariu mediu lunar de 2.000 lei în medie pe lună, la un impozit total mediu de 35%
2. Estimat pe baza mediei de 100 RON venituri / 40 RON costuri salariale, , la un TVA colectat efectiv mediu de 15%
3. 75% din creșterea sumelor nete disponibile merg în consum, care este taxat cu 15% rată de TVA medie încasată
4. Salariu mediu brut 5000 RON/lună taxat total la 35%
5. Venituri suplimentare ale firmelor estimat de 100 RON pt. 40 RON costuri salariale, taxat cu 15% rată de TVA
medie încasată; estimarea exclude taxa pe profit extra generată
6. Cost estimat pensii speciale 2 miliarde EUR și cumul pensie-salariu de 1 miliard EUR, la un curs de 4.7 EUR/RON.
Impact bugetar estimat la 50% din suma totală
7. Cost mediu lunar de 1200 EUR, la un curs de 4.7 EUR/RON”

SURSA

 

Comentarii pe Facebook
Arata si prietenilor tai!