Stela Botez – Bun îi vinul cel bălan

Bun îi vinul cel bălan – Official Video

Îmi place și doresc să susțin activitatea acestui site

Sprijinirea site-ului de către dvs contează mult pentru noi.
Distribuiți la cel puțin trei prieteni cărora credeți că le-ar plăcea acest articol

Puteți dona 1 EURO – Aici

Accesați sursa de zâmbete – click …..pe ce doriți

glume
muzica populara
muzica disco 80 -90 
muzica romaneasca
muzica din Basarabia
André Rieu
muzica araba 
muzica sarbeasca
muzica greceasca
muzica germana 
muzica italiana
muzica portugheza 
muzica frantuzeasca
muzica ruseasca 
muzica spaniola
lautareasca
cantece pentru copii
dans
instrumentala
karaoke
Lorena

Sandy Anda

pilde

papa bun

curiozitati

amazing world

„M-am născut în inima Codrilor Tigheciului, pe malul râului Tigheci, în satul Pleșeni din regiunea Cantemir. Acolo am copilărit pe o străduță mică cu doar 6 case, dar cu mulți copii în mahală. Eram năzbâtioasă când eram mică și făceam tot felul de șotii, iar cu păpușile nu mă prea jucam. Îmi plăcea să mă joc cu băiețeii, iar la grădiniță, niciodată nu dormeam la amiază, eu împleteam mănușele și  fulărașe. Mai târziu m-am împrietenit cu o fetiță pe nume Anișoara, care locuia în alt capăt al satului, dar distanța nu era o problemă ca să mergem una la alta să ”mai stăm” ca fetele. Îmi plăcea nespus de mult să mă aflu în sânul naturii fie în pădurea deasă unde mergeam cu copiii să zburdăm sau să culegem ghiocei, toporași, viorele, brebenei, ciuperci, măcieș, coarne și multe altele….fie în livada de goldane unde mergeam ”la furat” goldane și la care ajungeam dacă traversam niște dealuri imense, pe atunci mi se păreau munți….fie pe malul iazului de la marginea satului care era la poalele codrului și la care ajungeam prin fundul grădinii la nenica, iar acolo la iaz, priveam cu plăcere cum strălucesc razele soarelui reflectate în valurile apei, urmăream comportamentul broscuțelor, aruncam cu pietricele în apă și cântam ”Măi ciobane de la oi” privind un ciobănaș cu turma lui de oi în jurul stânii undeva mai departe peste celălalt mal al iazului. Îmi plăcea să stau singură și să meditez….iar cel mai bine mă simțeam atunci când urcată sus pe scara de la ușa podului casei, eu stăteam ore în șir cu ochii la satul vechi ce se întindea pînă la pădurea înșirată cât vedeam cu ochii, era o priveliște foarte frumoasă mai ales toamnele multicolore și începutul verilor când verdele era proaspăt….așa îmi plăcea mie să stau pur și simplu și să îmi imaginez cum voi fi eu când voi crește mare. Cântam foarte des, nu mai știu ce cântam, probabil tot ceea ce auzeam pe la radio și tv…mama mă striga la mâncare, dar eu nu răspundeam, nici foame nu mi se făcea când eram acolo sus, pe scară!”