De ce nu vrea statul român să oprească evaziunea fiscală?

Cum functioneaza “caruselul” in afacerile cu legume si fructe? Un depozit comanda produsele din strainatate prin intermediul altei firme care nu exista in acte, fiind creata special pentru a face evaziune fiscala. Aceasta firma fantoma importa rosii cu 100 de lei paletul si le vinde la respectivul depozit cu 300 lei, facand astfel un profit urias.

Firma fantoma are la dispozitie 55 de zile pentru a-si achita darile la stat, TVA si impozitul pe profit. Dar, in aceste 55 de zile introduce sute de tiruri in tara cu marfa.

Pe de alta parte, depozitul si patronul depozitului, care de cele mai multe ori controleaza acea firma fantoma, nu fac niciun profit din vanzarea paletului de rosii la pretul de 300 de lei catre supermarket-uri, nefiind obligati sa plateasca impozit pe profit sau TVA. Firma fantoma, insa, a disparut, fiind vanduta catre persoane fara identitate.”

Soluție propusă

Plata în avans a TVA în conturile Trezoreriei. De ce să intre pe piață banii aferenți TVA când pot fi reținuți la sursă ?
Suntem peste 8 milioane de angajați si peste 5 milioane de pensionari.
NOI putem fi “armata” combatantă a statului român în lupta împotriva evazioniștilor. Vom fi și plătiți pentru asta prin sume fixe sau prin plata unei TVA de valoare redusă de 15% de exemplu în loc de 19%.
Cum?
Pe cardul de salariu (pensie) vom primi:
– lei valoare netă ce va fi utilizată pt plata valorii nete(fara TVA) a produselor, serviciilor achiziționate
– lei TVA ( aferenți TVA ) sau puncte TVA.
Exemplu
O persoană primește în prezent pe card 1785 lei ca drepturi salariale sau pensie. Cheltuind integral această sumă pt achiziția de produse cu TVA cea mai mare, de 19%, rezultă că 1500 lei au fost folosiți pt plata valorii nete a produselor și 285 lei pt plata TVA aferenta acestora. (Pt achiziția celor 285 puncte tva am putea fi favorizați plătind doar 225 lei (valoare aferentă unui tva de 15%)avantajul de 60 lei adaugandu-se valorii nete de 1500 lei (???) ). Acești bani din TVA pleacă în piață iar statul român nu reușește să îi mai recupereze integral. Fiind reținuți la sursă, statul intră în posesia lor în momentul plății drepturilor noastre bănești. Cardurile noastre vor găzdui practic banii în valoare netă și punctele tva ce vor fi folosite în momentul plăților achizițiilor efectuate.
Dacă pe un bon fiscal valoarea netă este de 100 lei iar valoarea tva este de 19 lei, de pe card vor fi retrași 100 de lei din valoarea netă și 19 lei din punctele tva.
Dacă pe un bon fiscal valoarea netă este de 100 lei iar valoarea tva este de 9 lei, în cazul achizițiilor de produse cu tva de 9%, sau mai mare de 9 lei în cazul achizițiilor de produse combinate ca valoare a tva,  de pe card vor fi retrași 100 de lei din valoarea netă și 9 lei sau X lei din punctele tva fiind însemnate punctele tva aferente diferentei pt valorile achizitionate.. Rezultă astfel, după consumarea integrală a valorii nete de pe card,             o restanță de puncte tva(cele însemnate – nefolosite în tranzacții)ce pot fi recuperate de la stat și transformate în lei.
Dacă agentul economic nu este plătitor de tva, de pe card va fi retrasă suma integrală trecută pe bonul fiscal și însemnate punctele tva aferente valorii achiziționate(19% puncte tva aferente valorii bonului fiscal).

Daca se retrag bani cash de la bancomate și se folosesc sub această formă, de pe card vor fi retrase doar punctele tva aferente bonurilor fiscale și vor fi însemnate celelalte puncte tva aferente valorii bonurilor fiscale pt produse cu valori ale tva mai mici de 19%, sau vor fi doar însemnate aceste puncte tva în cazurile tva zero ale agenților comerciali neplătitori de tva.

Acest gen de fiscalizare a tranzacțiilor ar asigura și alte surse suplimentare de venit(impozit pe venit) nu numai din recuperarea TVA.

Trebuie găsite soluții pentru fiecare situație particulară ce poate apărea.

Recuperarea TVA plătită în avans din drepturile salariale sau pensii pt cazurile plăților cash ar putea fi făcută spre exemplu:

• la tarabă în piețe prin intermediul cititoarelor de card pt însemnarea punctelor tva (tva valoare 0 probabil) aferente achizițiilor din piețe, cititoare arondate unui server central al pieței.
  Cumperi de 9 lei legume de la o tarabă, pe ecranul cititorului de carduri, vânzătorul scrie suma respectivă iar prin scanarea cardului se însemnează punctele tva aferente valorii legumelor cumpărate.
• etc?????

Oricine dorește să beneficieze de facilitățile acordate celor cu veniturile fiscalizate poate solicita acest lucru fiind necesară impozitarea cu 10% doar a veniturilor care nu provin din surse justificate gen schimb valutar, înstrăinare bunuri etc

Consider că această ‘fiscalizare’ a cheltuielilor familiale( și nu numai) poate fi mult mai benefică bugetului decât actuala metodă de colectare de taxe. Copiii și nepoții noștri au dreptul legal să primească alocația majorată conform legii promulgate. Trebuie ca noi toți cei 12 mil de salariați și pensionari sa facem totul ca banii noștri sa fie fiscalizați în momentul cheltuielii lor. Așa vor fi mult mai mulți bani decât cei necesari pt plata alocațiilor și a discountului nostru de 4 procente din cele 19 ale TVA

Veniturile fiscalizate, în momentul cheltuielii lor, trebuie să beneficieze de prețuri mici ale produselor si serviciilor în timp ce veniturile nefiscalizate să suporte prețurile mărite ale acestora

Spre exemplu:

– prețul unui litru de carburant pt veniturile nefiscalizate (de pe cardurile care nu conțin și puncte tva), să fie cu 1 leu mai mare decât pt veniturile fiscalizate (de pe cardurile care conțin și puncte tva)   Prețul actual de aprox 5,5 lei/litru să fie crescut la 6,5 lei/litru(sau aplicarea dublării valorii tva pentru carburanti!?). 

– prețul unui pachet de țigări pt veniturile nefiscalizate (de pe cardurile care nu conțin și puncte tva), să fie cu 2 lei mai mare decât pt veniturile fiscalizate (de pe cardurile care conțin și puncte tva)

– prețul valutei (euro,dolar..) pt veniturile nefiscalizate (de pe cardurile care nu conțin și puncte tva), să fie cu 1 leu mai mare decât pt veniturile fiscalizate (de pe cardurile care conțin și puncte tva)

Și valoarea TVA ar putea fi crescută la 25% pt veniturile nefiscalizate (de pe cardurile care nu conțin și puncte tva), și doar 15% TVA pt veniturile fiscalizate (de pe cardurile care conțin și puncte tva)